Situaţia de criză din Grecia nu pare să aibă remedii, nici sfârşit. Ba mai mult, economiştii încep să vorbească de pericolul unei reale epidemii economice, care ar putea cauza un val de „îmbolnăviri” în rândul statelor membre UE, şi nu numai. Pentru a-l cita doar pe unul dintre analiştii financiari, „ceea ce se întâmplă în Grecia nu reprezintă decât vârful unui aisberg de datorii şi deficite publice în multe dintre ţările puternic industrializate, precum Marea Britanie, S.U.A. sau Japonia, şi nu doar în zona euro” (Nouriel Roubini, economist american).
Pornind de la această idee, cotidianul francez „Le Monde” împarte statele sensibile actualei situaţii mondiale financiare în: „ţări cu risc ridicat de criză”, „ţări cu risc mediu de criză” şi „ţări cu risc scăzut sau inexistent de criză”. Adică-tă-lea, state aflate în cod roşu, în cod portocaliu, iar, cele mai norocoase, în cod galben.
Cod roşu
Spania ocupă locul de urmaş periculos de sigur al Greciei. Un deficit public de 11% din PIB şi un comerţ exterior muribund, datorii private (întreprinderi şi persoane fizice) care scad comerţul intern, un sector industrial cu foarte puţine activităţi relevante, alungă deja investitorii.
Portugalia nu este nici ea într-o situaţie mai roză. Competitivitate slabă, un număr prea mare de salariaţi bugetari, o populaţie îmbătrânită, sunt caracteristicile sale economice actuale.
Italia este în aceeaşi oală, din cauza datoriilor publice ridicate, a problemelor serioase de corupţie politică şi a unei puteri de cumpărare foarte slabe.
Surprinzător pentru cei neavizaţi, dar nu şi pentru specialişti, şi Marea Britanie se află sub cod roşu. Dovada de necontestat: un deficit de 11,4 % din PIB.
Cod portocaliu
În această categorie se înscriu ţările care, deşi au un nivel de îndatorare foarte ridicat, sunt ferite, pe termen scurt, de atacul vreunui eventual taifun financiar. Japonia este un exemplu. În ciuda unei datorii publice de 227,1% din PIB pe 2010, Ţara Soarelui Răsare este îndatorată în proporţie de 93% populaţiei nipone.
Pe de altă parte, Irlanda nu are un asemenea deficit public, însă perioada îndelungată de recesiune economică şi rata foarte ridicată a şomajului înscriu statul irlandez în rândul ţărilor cu risc mediu de criză economică.
Ca şi Franţa, de altfel, a cărei principală verigă slabă îl reprezintă inexistenţa unui plan bugetar echilibrat.
Cod galben
Pornind de la principiul modern care sugerează că ştiinţa economiei este mama supravieţuirii în societatea umană actuală, putem înţelege mai bine de ce unele state nu sunt decât foarte puţin expuse crizei economice, deşi au deficite extraordinar de mari.
Să luăm cazul Statelor Unite, care are o datorie publică istorică, de 12.974 miliarde de dolari!!! Stabilitatea economică a statului american este, însă, conferită de dolarul american, monedă de schimb şi de economisire la nivel mondial, şi de organismul de stat Fed (Rezerva federală americană), abilitată să poată răscumpăra datoria publică, evitându-se astfel plăţi pe dobânzi de credit prea mari. Un alt punct forte îl reprezintă flexibilitatea economiei americane.
La rândul său, Germania se bucură de încrederea investitorilor străini. Politica sa economică riguroasă, cu reguli stricte şi cu un buget echilibrat, reprezintă punctele forte ale cărţii sale de vizită. Germanii vor trebui însă să fie atenţi, pe viitor, la a fi mai puţin dependenţi de comerţul extern, exporturile reprezentând, în momentul de faţă, o sursă de bază pentru economia germană (din care 43% spre zona euro, deci spre ţările cu risc ridicat de criză).
În aceeaşi grupă apar Brazilia, Rusia, India şi China, definite, din punct de vedere economic, printr-un deficit scăzut şi un ritm de creştere dinamic.
20 Mai 2010
Sursa: Le Monde.fr
Autor: Sonia Dan | Tjobs.ro | PR & Comunicare
